Se presupune că protecția solară te apără de pericole. Cel puțin un tip de cremă de protecție solară, totuși—creme de protecție solară cu oxibenzonă—ar putea să îți cauzeze și rău.
Potrivit consumatorilor preocupați din cadrul Environmental Working Group, o organizație non-profit care evaluează siguranța cremelor de protecție solară pe baza literaturii științifice publicate, oxibenzona este ușor absorbită de corp, persistă săptămâni întregi pe piele și în sânge și poate perturba producția de hormoni.
Totuși, nu doar oamenii sunt puși în pericol de oxibenzonă; mediul suferă și el semnificativ ca urmare a contaminării cu creme de protecție solară care conțin această substanță chimică. Acest lucru a fost confirmat într-un nou studiu publicat luna aceasta în revista științifică „Chemosphere”.
Realizat de o echipă mare de oameni de știință internaționali—inclusiv cercetători de la Consiliul Spaniol de Cercetare din Spania, Centre National de La Recherche Scientifique din Franța și National Oceanic & Atmospheric Administration (NOAA) din Statele Unite—studiul se concentrează pe golful Hanauma din Hawaii, o destinație populară pentru înot în Honolulu, care a atras până la 3,5 milioane de vizitatori pe an începând cu anii 1980. Majoritatea acestor vizitatori folosesc creme de protecție solară fără prescripție medicală, potrivit autorilor studiului, care au colectat mostre de apă și nisip din golful Hanauma în 2017 pentru a măsura concentrațiile de oxibenzonă din mediu.
Pe baza măsurătorilor lor, oamenii de știință au efectuat apoi analize pentru a determina pericolul pe care oxibenzona îl reprezintă pentru viața marină din sistemul fragil de recife de corali din golful Hanauma. Cercetarea lor a produs trei constatări majore:
- În primul rând, cercetătorii au concluzionat că înotătorii sunt surse de poluare cu creme de protecție solară și că nivelurile de oxibenzonă pot atinge concentrații care amenință supraviețuirea ecosistemelor de recife de corali și a ierburilor de mare. Deosebit de vulnerabile sunt țestoasele marine și focile călugăr, care sunt vizitatori frecvenți ai golfului Hanauma.
- În al doilea rând, cercetătorii au stabilit, pe baza mostrelor de nisip, că dușurile de pe plajă reprezintă o altă sursă de poluare cu creme de protecție solară. În prezent, dușurile deversează direct pe plajă și în golf. Conform U.S. Clean Water Act, însă, deversarea ar trebui colectată împreună cu sistemul de canalizare municipal și pompată din golf către un sistem de epurare a apelor uzate.
- În cele din urmă, cercetătorii au presupus că geologia golfului—acesta prezintă pereți vulcanici care îl protejează și îl închid—nu este doar un motiv major pentru popularitatea sa printre înotători, ci și un factor semnificativ în reținerea poluării cauzate de cremele de protecție solară. Modelele oceanografice arată că poluarea cu creme de protecție solară dintr-o singură zi de contaminare poate persista în golf mai mult de două zile. Aceasta înseamnă că poluarea cu creme de protecție solară se poate acumula pentru fiecare zi succesivă în care golful este deschis vizitatorilor.
Concluziile studiului sunt șocante, dar nu surprinzătoare, deoarece oamenii de știință și ecologiștii cunosc de mult timp impactul negativ al poluării cu creme de protecție solară asupra golfului Hanauma. De fapt, Hawaii a devenit în mai 2018 primul stat american care a interzis vânzarea de creme de protecție solară fără prescripție medicală care conțin oxibenzonă. Legea, care a fost concepută pentru a proteja ecosistemele marine precum cel din golful Hanauma, a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2021.
„Studiile au documentat impactul negativ al acestor substanțe chimice asupra coralilor și a altor forme de viață marină”, a declarat guvernatorul din Hawaii, David Ige, la semnarea legii. „Mediul nostru natural este fragil, iar interacțiunea noastră cu Pământul poate avea un impact de durată. Această nouă lege este doar un pas spre protejarea sănătății și rezilienței recifelor de corali din Hawaii.”
Oamenii de știință care studiază golful Hanauma intenționează să utilizeze datele colectate în 2017 ca punct de referință pentru cercetări viitoare. De exemplu, pe viitor, ei plănuiesc să compare mostrele lor originale cu mostrele colectate în 2020 și 2021, perioadă în care vizitele în golful Hanauma au fost reduse drastic—mai întâi din cauza COVID-19, care a închis complet golful din martie 2020 până în decembrie 2020, iar ulterior din cauza restricțiilor locale.
„În 2021, orașul Honolulu a limitat numărul de vizitatori la cel mult 1.000 de persoane pe zi de deschidere”, scriu cercetătorii în studiul lor. „Această politică de management ar putea avea un impact pozitiv în reducerea încărcăturii de contaminanți din golf, iar un studiu ulterior privind contaminanții ar putea oferi date nu doar pentru a evalua această posibilitate, ci și pentru a determina un program mai eficient de capacitate portantă pentru golful Hanauma.”
