Casele japoneze au fost descrise ca fiind „neobișnuite” și chiar „ciudate” de către occidentali. Asta pentru că, în unele privințe, sunt similare mașinilor — își pierd valoarea pe măsură ce îmbătrânesc. Din acest motiv, explică Architizer, arhitecții și proprietarii de case devin inventivi: „Acest fapt uimitor face ca viitorul acestor locuințe să fie practic de unică folosință, determinându-i pe proprietari să fie mai dispuși să își asume riscuri în design.”
Există și o explicație mai veche, mai tradițională, de la autoarea și arhitecta Naomi Pollock, publicată de Phaedon, care notează că „obiceiul de a demola și înlocui casele își găsește precedent într-o practică mai veche de înlocuire a unor părți individuale ale unei clădiri.”
„Când o parte se uza, pur și simplu o scoteai și puneai una nouă”, explică Pollock. „La fel cum, dacă hârtia ecranului Shoji se rupe, pur și simplu o înlocuiești. Casele mai vechi erau susținute de structuri uriașe din lemn, legate între ele, și puteau fi desfăcute ca niște jucării de construit și reconstruite oriunde.”
De aceea, o nouă casă din Minohshinmachi, în afara orașului Osaka, realizată de Yasuyuki Kitamura, este atât de intrigantă. Nu este neapărat ciudată și este la fel de simplă și minimală pe cât se poate. Este descrisă în V2com:
Este proiectată cu acele principii care erau cândva caracteristice designului sustenabil, cu ventilație încrucișată și streșini dimensionate corespunzător, care protejează de soarele verii.
Realmente, nu este mare lucru, doar stâlpi, grinzi și placaj.
Nici planul nu ar putea fi mai simplu; nu este mare, având 81 de metri pătrați, cu două dormitoare pe o parte, un spațiu deschis în mijloc pentru living, dining și bucătărie, cu două coloane care definesc spațiile; apoi pe cealaltă parte, o baie japoneză autentică cu toaletă separată, o zonă umedă (ofuro) și o zonă uscată de schimbat cu chiuvetă și mașină de spălat. Există, de asemenea, un dressing mare.
Arhitectul descrie proiectul:
La fel ca multe case japoneze, probabil că nu are multă izolație și nici încălzire sau răcire centrală; scoți o aerotermă pe bază de kerosen când ai nevoie sau deschizi ferestrele. Este un alt mod de a gândi designul sustenabil, în care faci cât mai puțin posibil. Este mai degrabă ca și cum ai campa decât să locuiești. Și după ani de plângeri despre casele japoneze ciudate, este o plăcere să privești o soluție atât de simplă și elegantă.
