Un grup global de ecologiști vrea să facă din `ecocid` – adică, distrugerea masivă a mediului – o crimă internațională la egalitate cu alte patru infracțiuni internaționale care sunt judecate în prezent de Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga, Olanda: genocid, crime de război, crime împotriva umanității și crima de agresiune.
Pentru a-și promova cauza, Fundația Stop Ecocide, cu sediul în Olanda, a convocat recent un grup internațional de 12 avocați pe care i-a însărcinat cu elaborarea unei propuneri de definiție legală a ecocidului pentru a fi adoptată de CPI conform documentului său fondator, Statutul de la Roma. Publicat în iunie, proiectul descrie ecocidul ca fiind „acte ilegale sau nesăbuite comise cu bună știință că există o probabilitate substanțială ca acele acte să cauzeze daune severe și fie extinse, fie pe termen lung mediului”.
„Acesta este un moment istoric. Acest grup de experți s-a reunit ca răspuns direct la o dorință politică crescândă de a găsi soluții reale la criza climatică și ecologică. Momentul este potrivit – lumea se trezește la pericolul cu care ne confruntăm dacă continuăm pe traiectoria noastră actuală”, a remarcat Jojo Mehta, președintele Fundației Stop Ecocide, care spune că membrii panelului și-au desfășurat activitatea în consultare cu „mulți experți” care au cuprins „sute de perspective juridice, economice, politice, de tineret, religioase și indigene”.
Mehta a adăugat: „Definiția rezultată este bine echilibrată între ceea ce trebuie făcut concret pentru a proteja ecosistemele și ceea ce va fi acceptabil pentru state. Este concisă, se bazează pe precedente juridice solide și se va îmbina bine cu legile existente. Guvernele o vor lua în serios și oferă un instrument juridic funcțional corespunzător unei nevoi reale și stringente în lume”.
Potrivit Fundației Stop Ecocide, termenul ecocid datează din 1970, când biologul american Arthur Galston l-a inventat în timpul unui discurs la Conferința privind Războiul și Responsabilitatea Națională de la Washington, D.C. Termenul a făcut parte de atunci din discursul ecologic, dar nu a avut niciodată o definiție formală în jurul căreia guvernele și instanțele internaționale să se poată uni.
Deși campania împotriva ecocidului are mulți susținători – Papa Francisc, președintele francez Emmanuel Macron, Dr. Jane Goodall și activista suedeză pentru climă Greta Thunberg se numără printre cei care au susținut ideea de a face din ecocid o crimă internațională – se confruntă cu numeroase obstacole potențiale. În primul rând, CNBC raportează, o lege internațională împotriva ecocidului s-ar aplica doar persoanelor fizice, nu și companiilor. De asemenea, aplicarea statutului de ecocid la nivel național ar putea necesita sacrificii economice, pe care multe națiuni ar fi reticente să le facă. Totuși, alte națiuni nu au semnat și/sau ratificat Statutul de la Roma, sub care ar fi inclus ecocidul, și, prin urmare, nu sunt obligate de termenii săi (deși în circumstanțe rare Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite poate trimite totuși cetățenii acestora la CPI pentru urmărire penală). Printre acestea se numără națiuni cu unele dintre cele mai mari amprente ecologice din lume, inclusiv Statele Unite, Rusia, China și India, care ar putea fi totuși supuse Statutului de la Roma.
Fundația Stop Ecocide insistă că incriminarea ecocidului este un prim pas important către justiția climatică. Codificarea sa în dreptul internațional, insistă aceasta, ar face mai ușor tragerea la răspundere a factorilor de decizie corporativi și guvernamentali pentru daunele și abuzurile asupra mediului, cum ar fi scurgerile de petrol, despăduririle masive, daunele aduse oceanelor sau poluarea severă a apelor.
„După ani și ani de mobilizare și luptă neîncetată în întreaga lume, recunoașterea ecocidului a câștigat forță și sprijin public. Această recunoaștere este esențială dacă dorim să protejăm toată viața de pe planeta noastră, precum și pacea și drepturile omului”, conchide Marie Toussaint, membră franceză a Uniunii Europene și co-președintă a panelului juridic al Stop Ecocide. „Acest panel înalt calificat a arătat… nu numai că acest lucru este fezabil din punct de vedere legal, dar și că putem avea o înțelegere și definiții internaționale comune. Rolul nostru acum, ca parlamentari din întreaga lume, este să lucrăm spre recunoașterea legală în fiecare stat, alături de sprijinirea acestui amendament la Statutul de la Roma… Justiția și natura vor triumfa”.
