Dacă te întrebi vreodată ce poartă restul lumii într-o anumită zi, încearcă să cauți #ootd pe Instagram. Vei găsi peste 235 de milioane de postări cu oameni care își etalează ‘ținuta zilei’. Introdu întreaga frază #outfitoftheday și vei găsi încă 40 de milioane de poze cu oameni pozând în vestimentația lor la modă. Este mai mult decât suficient pentru a mă face să mă simt extraordinar de neîngrijit(ă) în hainele mele de casă/birou.
Actul de a-ți posta ținuta online poate părea nevinovat și distractiv. Cel care poartă hainele primește gratificarea instantă a unei audiențe aprobatoare, brandurile obțin atenție, iar privitorii primesc #fashioninspo (putem la fel de bine să continuăm cu jargonul aici) pentru a-și compune propriile ținute fabuloase. (Nu contează faptul că replicile nu arată niciodată la fel de bine asortate ca ținutele originale fabuloase, dar, hei, măcar încercăm.)
Există, totuși, o latură întunecată a tuturor acestor postări. Una dintre cele mai insidioase influențe în lumea modei de pe Instagram este reticența de a repeta ținutele; este considerat jenant să fii văzut de două ori în aceeași ținută. Acest lucru înseamnă că oamenii cumpără haine doar pentru a-și posta poza și apoi le returnează comercianților.
Cumpărând pentru a returna
Un sondaj realizat pe peste 2.000 de cumpărători, efectuat de compania britanică de carduri de credit Barclaycard în august anul trecut, a constatat că 10 la sută dintre cumpărători recunosc că au cumpărat haine cu scopul de a posta pe rețelele sociale și apoi de a le returna. În grupa de vârstă 35-44, acest număr crește la unul din cinci. (Ciudat, studiul a exclus adolescenții, care sunt utilizatori masivi de Instagram și ar crește probabil considerabil acest număr.) Interesant este că bărbații sunt mai predispuși să facă acest lucru decât femeile, 12 la sută postând o poză pe rețelele sociale și apoi returnând-o magazinului, comparativ cu doar 7 la sută dintre femei.
„Nu este doar vanitate virtuală, unul din 10 bărbați spun, de asemenea, că s-ar simți jenați ca un prieten să-i vadă de două ori în aceeași ținută, comparativ cu șapte procente dintre femei. Mai mulți bărbați (15 la sută) recunosc, de asemenea, că poartă haine cu etichetele puse în cazul în care vor să le returneze, comparativ cu 11 la sută dintre femei.”
Când întreaga viață a unei persoane este documentată pe rețelele sociale – nu doar postările zilnice de modă – riscul de a fi văzut în aceeași ținută devine mai mare ca niciodată. Puțini își permit să cumpere efectiv toate aceste haine definitiv – și cine ar putea să le depoziteze pe toate? Așa că, atunci când magazinele oferă retururi gratuite sau opțiunea din ce în ce mai populară ‘încearcă înainte să cumperi’, este o soluție irezistibilă.
Haine returnate care ajung deșeuri
Dar trebuie să începem să vorbim despre cât de ridicol și risipitor este acest lucru! Nu mai putem să ne îngropăm capetele în nisip și să negăm că lumea va fi bine, în ciuda consumului rampant. Toate aceste haine necesită resurse pentru a fi produse și toate poluează atunci când sunt aruncate. Doar pentru că hainele sunt returnate comerciantului nu înseamnă că vor fi revândute unui cumpărător mai merituos și mai apreciativ pe parcurs. Așa cum eu am scris toamna trecută după ce am ascultat o prezentare a lui Jeff Denby, co-fondator al Renewal Workshop, pentru PlanetaNoastra,
„Când comanzi un stil drăguț în mai multe mărimi pentru a obține potrivirea perfectă și trimiți înapoi restul, o proporție șocantă de 30 până la 50 la sută din acele articole returnate nu sunt niciodată repuse în stoc. În schimb, ele sunt trimise la depozite, sunt în cele din urmă mărunțite și aruncate la groapa de gunoi sau incinerate. Se estimează că 30 de milioane de unități au această soartă în fiecare an în Statele Unite, la o valoare de 1 miliard de dolari.”
Chiar și micul act de a scoate o etichetă înseamnă că un articol nu poate fi repus direct pe raft; trebuie trimis la o fabrică pentru a fi înlocuită și adesea nu se mai întoarce.
Contramișcarea
Din fericire, există o anumită rezistență împotriva acestei mentalități „fă-o pentru ‘gram'”. Creșterea garderobei capsulă și/sau minimaliste, accentul pe calitate în detrimentul cantității și popularitatea în creștere a companiilor de închiriere de haine (o alternativă mai etică la cumpărarea de articole noi, deoarece oamenii știu că primesc articole deja purtate) indică o schimbare lentă – dar nu poate veni suficient de repede.
Numește-ți influencerii de modă preferați și pune sub semnul întrebării practicile lor de cumpărare. Roagă-i să fie cu mândrie #OutfitRepeater (doar 18 mii de postări pe IG) și explică de ce contează acest lucru. Este timpul să rupem ciclul consumului de dragul consumului. Acesta este genul de influență de care o persoană poate și ar trebui să fie mândră.
