Mai mult de jumătate de milion de paie sunt aruncate zilnic în SUA. Acestea sunt luate de vânt și ajung în oceane și râuri, unde animalele le confundă cu mâncarea.
Mișcarea împotriva paielor de plastic câștigă avânt, pe măsură ce oamenii își dau seama cât de inutile sunt aceste bucăți de tuburi de plastic greu de reciclat și cu o durată de viață scurtă. Diverse mișcări au apărut, cum ar fi The Last Plastic Straw, Straw Free și No Straw Challenge, îndemnând oamenii să refuze complet paiele de plastic și să ceară restaurantelor și barurilor lor preferate să le elimine în totalitate.
Chemării la schimbare i se alătură un nou film documentar de 30 de minute numit „Straws”. Realizat de Linda Booker și narat de câștigătorul premiului Oscar Tim Robbins, acesta urmărește istoria paielor de plastic și încearcă să explice cum am ajuns în punctul în care mai mult de jumătate de milion de paie sunt aruncate zilnic în Statele Unite.
Booker vorbește cu o serie de persoane care studiază și lucrează pentru a preveni poluarea cu plastic, inclusiv biologii al căror videoclip tulburător despre extragerea unui pai din nasul unei țestoase marine a devenit viral în 2015, inspirând mulți să acționeze.
O altă persoană intervievată este Sarah Mae Nelson, interpret de climă și conservare la Acvariul din Monterey Bay. Deși Nelson admite că plasticul este un „produs miraculos” și că nu tot plasticul este rău, în special în mediul medical, ea oferă o reamintire importantă: „Ca orice resursă, trebuie să o folosim cu înțelepciune.”
Pam Longobardi este profesor de artă la Universitatea de Stat din Georgia. Ea este supărată pe amploarea poluării și păstrează bucăți de plastic care prezintă semne de încercări de consum de către țestoasele marine ca dovezi criminalistice. Ea îi spune lui Booker:
Filmul „Straws” discută cu Jenna Jambeck, profesor asociat la Universitatea din Georgia, al cărei studiu de referință care cuantifică cât plastic ajunge anual în ocean a deschis ochii multor oameni cu privire la gravitatea problemei. Descoperirea ei? Opt milioane de tone metrice de plastic intră în ocean în fiecare an. Pentru a pune acest lucru în perspectivă, Jambeck spune că este echivalentul a cinci pungi de cumpărături pline cu plastic, suprapuse, pentru fiecare aproximativ 30 de centimetri de coastă din lume. Ca și cum asta nu ar fi suficient de rău, odată cu creșterea populației și a utilizării plasticului, numărul este setat să se dubleze până în 2025.
O mică rază de speranță este oferită într-un interviu cu Erik Zettler, profesor cercetător pentru Asociația pentru Educație Marină. Zettler, care își descrie specialitatea ca „demontarea miturilor”, explică că nu există așa ceva ca plasticul să dureze pentru totdeauna. El asigură că microbii sunt incredibil de versatili, că în cele din urmă vor descompune totul, chiar dacă durează multe secole. Cel mai bun mod de a curăța oceanul, prin urmare, este să nu mai punem plastic în el și să lăsăm microbii să-și facă treaba.
De asemenea, dau speranțe restaurantele, barurile și stațiunile prezentate în film care au încetat să mai ofere paie de plastic. În schimb, au paie din hârtie care pot rezista 3 ore în băuturi fără a se dizolva.
Având în vedere titlul său, mă așteptam ca filmul să se concentreze mai mult pe paie decât o face de fapt. O mare parte din film analizează poluarea oceanică cu plastic în general, dar și acesta este un mesaj valoros. Noi, ca și consumatori, trebuie să ne schimbăm comportamentul de consum atunci când vine vorba de plastic. Nu toată lumea are opțiunea de a face acest lucru, dar pentru cei dintre noi care putem, mesajul filmului este clar: Evitați ambalajele de plastic, în special paiele, ori de câte ori este posibil.
Trailerul mai jos. Filmul este acum disponibil pentru proiecții comunitare și utilizare educațională aici.
STRAWS documentary film official trailer de la By the Brook Productions pe Vimeo.
