Estimările privind pierderea speciilor sunt, fără îndoială, uluitoare. În 2007, Sigmar Gabriel, ministrul federal al Mediului, Conservării Naturii și Securității Nucleare al Germaniei de la acea vreme, a citat estimări conform cărora până la 30% din toate speciile vor dispărea până în 2050 dacă schimbările climatice continuă să progreseze în ritmul actual. Alții au estimat că se pierd anual până la 140.000 de specii. Tendințele alarmante i-au determinat pe unii să declare perioada actuală „a șasea extincție în masă”.
Însă extincțiile – chiar și evenimentele de extincție în masă – nu sunt ceva nou. Deși tendința actuală este cauzată, fără îndoială, de acțiunea umană – prin braconaj, distrugerea habitatelor, poluare și schimbări climatice antropogenice, printre altele – reduceri masive ale biodiversității pot apărea și au apărut și fără interferență umană.
Întrebarea este, așadar, ce pierde omenirea atunci când biodiversitatea globală este redusă semnificativ?
Simplu: mult. Iată șase probleme umane semnificative cauzate de reducerea biodiversității.
1. Costul economic al biodiversității pierdute
În fruntea listei se află, desigur, valoarea monetară a biodiversității la nivel mondial. În ceea ce privește serviciile ecosistemice – funcții precum polenizarea, irigația, refacerea solului și alte lucruri pentru care ar trebui plătit dacă natura nu s-ar putea ocupa singură de ele – valoarea biodiversității globale a fost estimată la mii de miliarde. Din această cauză, doar defrișările au fost estimate să coste între 2-5 mii de miliarde de dolari anual la nivel mondial.
2. Securitate alimentară redusă
Reducerile biodiversității nu apar doar în timpul defrișărilor sau prin braconaj. Introducerea speciilor noi este un alt factor vinovat. Aceste specii noi cresc competiția între speciile locale și duc adesea la extincția populațiilor native. În mare parte a lumii, acest lucru se întâmplă și în ferme, unde sunt importate rase străine de bovine, eliminându-le pe cele native.
Acest lucru înseamnă că populația mondială de animale domestice devine din ce în ce mai restrânsă și mai vulnerabilă la boli, secetă și schimbări climatice, ducând la o reducere a securității alimentare în ansamblu.
3. Contact sporit cu bolile
Pierderea biodiversității are două impacturi semnificative asupra sănătății umane și răspândirii bolilor. În primul rând, crește numărul de animale purtătoare de boli în populațiile locale. Cercetările au arătat că speciile cele mai bine adaptate să supraviețuiască în habitatele fragmentate critic sunt, de asemenea, cei mai prolifici purtători de agenți patogeni. Pe măsură ce habitatele sunt fragmentate și reduse ca dimensiune, aceste animale devin mai comune, câștigând teren în fața speciilor care, de obicei, nu transmit boli.
În același timp, fragmentarea habitatelor aduce oamenii în contact mai strâns și mai frecvent cu aceste specii purtătoare de boli.
4. Vreme mai imprevizibilă
Dacă prognozarea vremii pare a fi doar o chestiune de a decide dacă să iei o umbrelă sau nu, întreabă orice fermier sau proprietar de casă de pe coastă cum se simt. Într-adevăr, vremea neobișnuită, vremea extremă și vremea care nu se conformează normelor istorice reprezintă o problemă uriașă care poate duce la secetă, distrugere și strămutare.
S-a demonstrat că pierderea speciilor – chiar și a celor înlocuite de invazive – cauzează o vreme mai imprevizibilă.
5. Pierderea mijloacelor de trai
De la pescari la fermieri, biodiversitatea – ca să nu mai vorbim de ecosistemele sănătoase – este esențială pentru menținerea mijloacelor de trai. Atunci când ecosistemele oceanice se prăbușesc, de exemplu, comunități întregi construite pe bogăția pe care o oferă se destramă și ele. Indiferent dacă cauza este poluarea, pescuitul excesiv, acidifierea oceanelor sau o combinație a acestora și a altor factori, oamenii sunt legați de decăderea ecosistemelor care îi înconjoară.
6. Pierderea din vedere a „naturii”
Dincolo de utilitatea naturii, desigur, se află valoarea Naturii pentru umanitate. În timp ce o înțelegere a științei lumii naturale nu-i diminuează grandoarea, degradarea ei fizică cu siguranță o face. Atunci când oamenii în sfârșit își vor ridica privirea de la birouri și vor privi pe fereastră, vor fi surprinși de ceea ce a mai rămas?
