Scriind în Pacific Standard, Greg Rosalky întreabă De ce încă facem naveta? De ce, în această eră a internetului și a computerelor, încă mergem la birouri? El discută despre Norman Macrae de la Economist, care scria în 1975 despre impactul computerelor asupra biroului.
Playtime, Jaques Tati/Captură de ecran. În 1985, la zorii erei telefoanelor portabile, Harvard Business Review scria că Biroul tău este unde ești, remarcând că fără un fir la telefon, puteai lucra de oriunde. Glumesc de ani de zile că, acum că totul poate rula pe telefonul tău, astăzibiroul tău este în pantaloni. Am discutat această problemă de când am început; toți lucrăm de acasă și suntem de multă vreme convinși că este mai ecologic, mai sănătos, dar și esențial pentru a scoate oamenii din mașini, a reduce emisiile de CO2 și a elimina ambuteiajele. Deci, de ce atât de mulți oameni trebuie încă să meargă la birou?
Rosalky afirmă că „Științele sociale subliniază importanța interacțiunii față în față pentru productivitatea angajaților”. El indică studii care arată că echipele care lucrează împreună sunt mai productive. „A fi fizic aproape ne ajută să legăm relații, să arătăm emoții, să rezolvăm probleme și să venim spontan cu idei.”
Evident, emailul sau Skype nu sunt suficient de bune, potrivit psihologului Jeremy Bailenson, intervievat de Rosalsky.
Birourile Johnsons’ Wax, Frank Lloyd Wright/CC BY 2.0
Sincer, după ce am citit toate poveștile recente #metoo despre hărțuirea la birou și abuzul de putere, cred că am avut cu toții puțin prea mult limbaj corporal și canale non-verbale. De fapt, dacă te uiți la istoria birourilor, este o istorie a abuzurilor – bărbații în birourile de pe perimetru, femeile în departamentul de stenografie din mijloc. Mad Men a fost mai mult un documentar decât o dramă; bărbații primeau un telefon și un birou; femeile o mașină de scris și un fișet și o grămadă de atenție nedorită.
Acum biroul, în special în domeniul tehnologiei, este în mare parte plin de bărbați tineri în spații de joacă gigantice și, din nou, există mult prea multă comunicare non-verbală și limbaj corporal. În ceea ce privește puținele femei din jur, patruzeci la sută dintre femeile americane spun că au experimentat atenție sexuală nedorită sau coerciție la locul de muncă. Un pic mai multă muncă de acasă ar putea fi de ajutor.
© Gizmodo
Bailenson sugerează că Următorul Lucru Important este Realitatea Virtuală.
Dar poate că nu. În primul rând, poți avea prea multă informație, prea multă prezență socială. Conducem PlanetaNoastra prin Skype și am încercat să folosim video, dar am constatat că, în cele din urmă, chatul funcționează cel mai bine, urmat de o întâlnire doar vocală. În acest fel nu trebuie să-mi fac griji cu privire la ce port și cum îmi stă părul. Dar Bailenson crede că avem nevoie de mai mult:
Nu sunt convins. Așa cum scrie Jerry Useem în Atlantic, în meseriile care țin de productivitatea personală – câte vânzări închei, câte cuvinte scriu – atunci, sincer, dacă lucrezi de acasă sau nu, nu contează.
Dar câte astfel de meserii există cu adevărat? Bănuiesc că nu foarte multe. Este mai probabil ca biroul tradițional să funcționeze pur și simplu din inerție, iar mulți dintre tinerii care lucrează aproape unii de alții în acele birouri colaborative să își trimită de fapt mesaje text pentru că preferă asta discuțiilor față în față.
Așa că, revenind la întrebarea lui Greg Rosalky De ce încă facem naveta? Pentru că șeful nostru ne-a obligat să o facem.
