Ce Este Amprenta Ecologică? Definiție și Cum Să O Calculezi

Amprenta ecologică este o metodă de evaluare a dependenței oamenilor de resursele naturale prin calcularea cât de mult din mediul înconjurător este necesar pentru a susține un anumit stil de viață. Cu alte cuvinte, măsoară cererea versus oferta naturii.

Amprenta ecologică este o modalitate de măsurare a sustenabilității, care se referă la capacitatea unei populații de a se susține în prezent fără a compromite această capacitate pentru viitor. Sustenabilitatea mediului apare atunci când o populație poate susține un anumit stil de viață pe termen nelimitat, satisfăcând în același timp cerințele impuse asupra mediului. Un exemplu de sustenabilitate a mediului este producerea unei cantități de poluare pe care mediul o poate gestiona.

Definiția amprentei ecologice

Mai specific, amprenta ecologică măsoară cantitatea de teren sau apă „biologic productivă” care permite populației să se susțină. Această măsurătoare ia în considerare resursele de care are nevoie o populație pentru a (1) produce bunuri și (2) „asimila”, sau curăța, deșeurile sale. Terenurile și apele biologic productive pot include teren arabil, pășuni și porțiuni din mare care conțin viață marină.

Unitățile pentru amprenta ecologică sunt hectare globale (gha), care măsoară suprafața de teren biologic productiv cu o productivitate egală cu media mondială. Această suprafață este măsurată în hectare, fiecare reprezentând 10.000 de metri pătrați (sau 2,47 acri) de teren.

Pentru o perspectivă, mai jos sunt listate amprentele ecologice ale mai multor țări. Aceste valori au fost listate pentru anul 2017 pe Platforma Open Data a Global Footprint Network:

• Statele Unite: 8,0 gha/persoană
• Rusia: 5,5 gha/persoană
• Elveția: 4,5 gha/persoană
• Japonia: 4,7 gha/persoană
• Franța: 4,6 gha/persoană
• China: 3,7 gha/persoană
• Indonezia: 1,7 gha/persoană
• Peru: 2,1 gha/persoană

Rețineți că amprentele ecologice pot fi contrabalansate de biocapacitate, care se referă la capacitatea unei zone biologic productive de a genera continuu resurse regenerabile și de a-și curăța deșeurile. O zonă este considerată nesustenabilă dacă amprenta ecologică a unui teren este mai mare decât biocapacitatea sa.

Britannica raportează că conceptul de amprentă ecologică a fost dezvoltat de un ecologist canadian pe nume William Rees și a fost dezvoltat ulterior într-o disertație de planificatorul urban elvețian Mathis Wackernagel, sub supravegherea lui Rees. Cei doi au publicat o carte în 1996 numită „Our Ecological Footprint” care a extins conceptul pentru un public larg.

Amprenta ecologică versus amprenta de carbon

Amprentele ecologice și amprentele de carbon sunt ambele modalități de măsurare a impactului asupra mediului. Cu toate acestea, o amprentă de carbon măsoară cantitatea totală de gaze cu efect de seră emise de un individ, organizație sau activitate. O amprentă de carbon este măsurată în unități de echivalent dioxid de carbon, sau CO2e, care cuantifică impactul unei anumite cantități de gaz cu efect de seră asupra încălzirii globale în raport cu dioxidul de carbon.

Amprenta de carbon se concentrează astfel pe activități care ar fi legate de emisiile de gaze cu efect de seră, în loc să ia în considerare un stil de viață complet, așa cum ar fi cazul calculării unei amprente ecologice. O amprentă de carbon ar fi utilizată, de exemplu, pentru a determina impactul arderii combustibililor fosili sau al consumului de electricitate asupra mediului.

Calcularea amprentei ecologice

Amprenta ecologică ia în considerare multe variabile, iar calculele pot deveni complicate. Pentru a calcula amprenta ecologică a unei națiuni, ați folosi ecuația găsită în acest document de cercetare de Tiezzi et al.:

EF = ΣT_i/Y_w x EQF_i,

unde T_i este cantitatea anuală, în tone, din fiecare produs i care este consumat în națiune, Y_w este randamentul mediu mondial anual pentru producerea fiecărui produs i, și EQF_i este factorul de echivalență pentru fiecare produs i.

Această ecuație compară cantitatea de bunuri consumate într-o națiune raportat la câte dintre acele bunuri au fost produse în lume, în medie. Factorii de echivalență, care diferă în funcție de utilizarea terenului și de an, ajută la conversia unei suprafețe specifice de teren în numărul corespunzător de hectare globale. Factorii de randament iau în considerare modul în care diferite tipuri de teren pot avea un impact mai mic sau mai mare asupra unui calcul al amprentei ecologice care include multe tipuri de produse.

Exemplu de calcul

Amprenta ecologică ia în considerare influența multor surse, dar calculul este foarte similar pentru fiecare produs individual. După ce ați aflat amprenta ecologică pentru fiecare produs, ați adăuga toate răspunsurile pentru a afla amprenta ecologică totală.

Să presupunem că creșteți morcovi și porumb pe ferma dvs. și doriți să aflați amprenta ecologică a fermei dvs. bazată exclusiv pe producția dvs. de culturi.

Știți câteva lucruri:

• În acest an, recoltați 2 tone de porumb și 3 tone de morcovi de pe ferma dvs.
• Randamentul mediu al fermei dvs. pe hectar pentru porumb este de 8 tone/ha și 10 tone/ha pentru morcovi.
• Factorii de randament pentru porumbul și morcovii dvs. sunt ambii 1,28 wha/ha. Aici, wha reprezintă hectarul mediu mondial, care descrie câtă suprafață dintr-un tip specific de teren are o productivitate egală cu media mondială.
  Hectarele medii mondiale diferă de hectarele globale prin faptul că hectarele globale nu discriminează în funcție de tipul de teren și, astfel, permit compararea directă între produse foarte diferite.
• Factorul de echivalență pentru porumbul și morcovii dvs. sunt ambii 2,52 gha/wha.

Mai întâi, să calculăm amprenta ecologică a porumbului dvs.:

EF_porumb = T_porumb/Y_porumb x YF_porumb x EQF_porumb

EF_porumb = (2 tone) / (8 tone/ha) * (1,28 wha/ha) * (2,52 gha/wha) = 0,81 gha

Acum, să facem același lucru pentru morcovii dvs.:

EF_morcovi = (3 tone) / (10 tone/ha) * (1,28 wha/ha) * (2,52 gha/wha) = 0,97 gha

Prin urmare, amprenta ecologică a creșterii culturilor dvs. este:

0,81 gha + 0,97 gha = 1,78 gha

Aceasta înseamnă că, pentru a vă crește culturile, ați avea nevoie de 1,78 hectare de teren biologic productiv cu o productivitate echivalentă cu media mondială. Puteți adăuga mai mulți termeni pentru a lua în considerare alți factori, cum ar fi câtă electricitate ați putea avea nevoie pentru a rula ferma dvs.

Pentru a vedea dacă ferma dvs. este sustenabilă, ar trebui să verificați dacă amprenta ecologică pe care ați calculat-o este mai mică decât biocapacitatea terenului pe care vă creșteți culturile. Dacă este așa, ferma dvs. produce culturi la o rată pe care terenul o poate susține.

Aplicarea ecuației la alte categorii

Ecuația poate fi aplicată și altor indivizi și situații. Dacă creșteți culturi și doriți să vă calculați propria amprentă ecologică, de exemplu, ați lua în considerare randamentul anual al produsului din ferma dvs. în loc de randamentul național anual și ați calcula factorul de randament pentru locația dvs. particulară în raport cu lumea. Produsul nu trebuie să fie neapărat o cultură. Ecuația poate fi aplicată și altor bunuri, cum ar fi electricitatea.

Calculatoare online

Dacă doriți să aflați propria amprentă ecologică, unele organizații au creat calculatoare online. Puteți verifica Global Footprint Network, o organizație care își propune să creeze un viitor sustenabil. Aceasta oferă fiecărei persoane o estimare a „zilei personale de depășire” și rezultatele vă pot surprinde.

Aceasta este o referire la Ziua depășirii resurselor Pământului, momentul în care planeta intră în depășire de resurse pentru a susține stiluri de viață luxoase, și când „cererea umanității pentru resurse și servicii ecologice într-un anumit an depășește ceea ce Pământul poate regenera în acel an”. Depășirea înseamnă că resursele sunt epuizate la o rată care depășește capacitatea de regenerare.

Surse

• “Ecological Footprint.” The Sustainable Scale Project, Santa-Barbara Family Foundation, www.sustainablescale.org/conceptualframework/understandingscale/measuringscale/ecologicalfootprint.aspx.
• Galli, A., et al. “An Exploration of the Mathematics behind the Ecological Footprint.” International Journal of Ecodynamics, vol. 2, no. 4, 2007, pp. 250–257.
• “Handout: Ecological Footprints From Around the World: Where Do You Fit In?” Sierra Club BC, Sierra Club, 2006.
• “Open Data Platform.” Footprintnetwork.org, Global Footprint Network, data.footprintnetwork.org/#/.
• Srinivas, Hari. “What Is an Ecological Footprint?” Urban and Ecological Footprints, The Global Development Research Center, www.gdrc.org/uem/footprints/what-is-ef.html.