Ce este un magazin de consignație?

Un magazin de consignație este un tip de magazin de revânzare care expune bunuri în schimbul unui procent din prețul de vânzare. În acest model de retail, oamenii aduc articole și sunt plătiți cu o anumită sumă după ce marfa este vândută. Magazinele de consignație pot vinde îmbrăcăminte, articole pentru casă, artă, mobilier și chiar cărți. Cu toate acestea, articolele de îmbrăcăminte reprezintă cea mai populară categorie.

Acest articol acoperă istoria magazinelor de consignație și cum diferă acestea de magazinele second-hand tradiționale (thrift stores).

De unde provine termenul „consignație”?

Cuvântul „consign” a evoluat ca semnificație de-a lungul anilor, dar în general înseamnă a încredința ceva în grija altei persoane. Există o dezbatere cu privire la originea exactă a cuvântului; ar putea fi derivat din cuvântul francez „consigner” sau din latinescul „consignare”, care înseamnă a marca cu un sigiliu.

Ambele derivări reflectă ceea ce se întâmplă atunci când îmbrăcămintea purtată cu grijă este dată spre consignație. O persoană încredințează un articol unei terțe părți pentru a-l vinde în numele său. Fiecare magazin (sau consignatar) are propriul set de proceduri, dar de obicei un magazin păstrează îmbrăcămintea pentru un număr prestabilit de zile și îi oferă proprietarului articolului (sau consignantului) 40-60% din valoarea vânzării.

Acum patru decenii, un articol vestimentar trebuia să fie în stare bună pentru a fi dat spre consignație. A fi curat și într-o condiție suficientă pentru vânzare este o parte importantă a acestui aranjament. În funcție de magazin și de clientela sa, articolul vestimentar ar putea trebui să fie la modă sau într-un anumit stil.

Deși acest tip de operațiune este cunoscut în special pentru revânzare, consignația permite, de asemenea, oricărui spațiu de retail să aibă inventar fără a-și asuma o povară financiară mare. Această practică este utilizată și în cazul buticurilor mai mici unde vânzătorii își pot vinde articolele în regim de consignație.

Istoria magazinelor de consignație

Înainte să existe magazinele de consignație, existau magazinele second-hand tradiționale (thrift stores). Înainte să existe magazinele second-hand, exista o piață a cărucioarelor de mână.

Cumpărăturile din magazine second-hand tradiționale (thrifting) au purtat mult timp o stigmatizare în Statele Unite, deși acest lucru se schimbă astăzi. Potrivit istoricului Jennifer Le Zotte, care a scris o carte despre domeniul revânzării, această stigmatizare nu a fost doar o prejudecată socio-economică, ci și etnică.

Relatarea istorică a lui Le Zotte în cartea „From Goodwill to Grunge: A History of Secondhand Styles and Alternative Economies” povestește cum revoluția industrială a început să schimbe modul în care erau fabricate hainele. Prețurile au început să scadă, făcând hainele mai accesibile. Efectul secundar nefericit a fost că le-a dat și aparența de a fi de unică folosință.

Imigranții evrei au văzut o oportunitate și au început să vândă haine folosite din cărucioare de mână. Însă antisemitismul era ridicat, iar mulți priveau hainele ca fiind insalubre. Cei care cumpărau haine din cărucioare de mână erau considerați lipsiți de gust, de clasă joasă și fără resurse. Alegorii satirice au fost scrise în ziare despre pericolele cumpărăturilor din aceste locuri.

În 1897, grupurile religioase au văzut o oportunitate de a strânge fonduri și au început să se implice, schimbând narațiunea și percepția asupra industriei de revânzare. Oamenii puteau acum să-și doneze hainele și să simtă că fac ceva bun și caritabil pentru societate. Aspectul ministerial creștin a conferit legitimitate revânzării. În următoarele câteva decenii, numărul magazinelor a crescut, iar în anii 1920, Goodwill a deschis magazine care ofereau o calitate similară magazinelor universale.

Abia în anii 1950 au început să apară magazinele de consignație. Acestea se adresau unei clientele cu statut socio-economic mai ridicat, care se bucura să cumpere articole de lux la prețuri reduse. Astăzi, există peste 25.000 de magazine de revânzare în Statele Unite.

Magazine de consignație versus magazine second-hand (thrift stores)

Deși sunt un tip de magazin second-hand, magazinele de consignație nu sunt același lucru cu magazinele second-hand. Magazinele second-hand funcționează pe bază de donații, în timp ce magazinele de consignație plătesc proprietarului pentru articolele vândute.

Există, de asemenea, o diferență în ceea ce privește proprietatea articolului. În magazinele second-hand, proprietarul renunță la drepturile asupra articolelor – dar atunci când dă spre consignație, proprietatea unui articol vestimentar rămâne la consignant. Consignatarul sau magazinul oferă pur și simplu spațiu sau o platformă de pe care să vândă.

O altă diferență semnificativă este misiunea. Magazinele second-hand sunt cel mai adesea afaceri non-profit. Goodwill și Salvation Army sunt câteva dintre cele mai populare exemple în acest sens, cu peste 4.600 de magazine în total. Acestea reprezintă aproape o cincime din toate întreprinderile de revânzare.

Magazinele de consignație, pe de altă parte, sunt aproape întotdeauna pentru profit. Darea hainelor spre consignație oferă consignantului comoditatea de a câștiga bani, păstrând în același timp articolele vestimentare nedorite departe de gropile de gunoi. Consignatarii pot plăti doar pentru articolele pe care le vând și își mențin un inventar de produse cu costuri generale reduse pentru bunurile în sine.

Consignația are avantajul de a fi o opțiune sustenabilă, ajutând în același timp consignanții să câștige bani în plus. Pentru cumpărători, aceasta este o metodă de a achiziționa stiluri mai noi și mai la modă într-un mod care nu contravine necesității de a cumpăra într-o manieră etică.